Muzeul Etnografic “Anton Badea”
Program vizitare
1 mai – 30 sep: Ma – V 8.00-18.00, S – D 08.00-15.00
- 1 oct. – 30 apr: Ma – V 8.00-16.00, S – D 08.00-15.00
Date de contact
Locație
Muzeul Etnografic “Anton Badea”
Muzeul Etnografic “Anton Badea” a fost înființat în anul 1960 prin hotărârea Sfatului Popular, de către cel căruia îi poarta numele, un etnograf pasionat de cultura populară, care a pornit cu o colecție de 64 piese de port popular.
Clădirea care adăpostește expoziția permanentă este un monument istoric din anul 1892, având opt încăperi dedicate muzeului.
În primele două camere din stânga se regăsește expoziția cu tematica “Femeia în familie și societate”, care prezintă rolul femeii atât în societatea tradițională până la început de secol XX când se rezuma strict la spațiul casnic, motiv pentru care întâlnim aici obiecte din aceasta sferă, precum unelte ce țin de industria textilă, ceramică sau costume populare, cât și femeia contemporană, realizată din punct de vedere profesional, reprezentată prin personalitatea sopranei Virginia Zeani, care a fost una dintre cele mai mari cântărețe de operă la nivel internațional și care s-a născut lângă Reghin, la Solovastru.
În cea de-a treia cameră, expoziția “Drumul Pâinii” redă principalele etape pentru realizarea pâinii, de la recoltarea grâului și până la produsul finit, regăsind aici, printre altele, secere, unelte pentru desprinsul boabelor de grâu și pentru curățarea lor sau diferite forme de pâine pentru diverse ocazii, dar și cununa de spice care aduce aminte de obiceiurile legate de seceriș.
Trecând prin camera cu numărul patru, destinată expozițiilor temporare cu tematici variate, ajungem în încăperile dedicate ocupațiilor secundare precum pescuitul, reprezentat în cea de-a cincea încăpere prin mai multe unelte, inclusiv una pentru pescuitul la copcă pentru ca mai apoi, în următoarea cameră, să regăsim celelalte ocupații precum vânătoarea, culesul din natură (al florilor folosite drept colorant în industria casnică textilă, al fructelor de pădure sau al plantelor medicinale), albinăritul și chiar și vânătoarea de albine – o ocupație care nu se mai practică, acestea din urmă fiind ilustrate prin obiecte precum stupii, presa pentru stors fagurii sau burduful pentru afumat albinele. Tot aici mai sunt prezente și capcane pentru animale mai mari sau mai mici, o cușcă de vânătoare, coșulețe folosite la recoltarea fructelor de pădure sau pieptene pentru culesul afinelor.
În penultima încăpere, sala rotăritului, întâlnim atât unelte specifice utilizate pentru realizarea roților de la carele de lemn cât și o bicicletă cu roți și cadru de lemn, de la începutul secolului al XX-lea dar și o teleguță – un car cu două roți folosit pentru căratul lemnelor dar și pentru obiceiul plugarului în care cel dintâi plugar era sărbătorit fiind așezat pe aceasta și plimbat pe ulițele satului.
Expoziția permanentă se încheie cu expoziția intitulată “Firul Vieții”, aici fiind surprinse momentele importante ale vieții – nașterea și botezul, nunta tradițională și înmormântarea – însă turul muzeului continuă cu cele 3 căsuțe tradiționale din curte, de secol XVIII și XIX, în care se regăsesc elemente cu specific românesc, săsesc și unguresc, precum port popular, icoane sau mobilier.
Pe lângă anexele gospodărești, instalațiile de tehnică populară și bisericuța în interiorul căreia poate fi admirată o expoziție cu ouă încondeiate, vechi cărți religioase și icoane pe lemn și sticlă din secolele XVIII- XIX, în incinta muzeului mai există și o moară manuală pentru grâu folosită pentru demonstrații practice, aici existând conceptul de “muzeu viu”, organizându-se periodic diferite ateliere atât pentru copii cât și pentru adulți.
Copyright © 2023 Muzet. Toate drepturile rezervate. Cu sprijinul Smartix.Digital